cele patru Adevăruri Nobile reprezintă esența învățăturilor lui Buddha, nucleul budismului. Aceste adevăruri spirituale sunt adevărul originii suferinței, adevărul sfârșitului suferinței și adevărul căii care duce la sfârșitul suferinței. Aceste patru legi au fost înțelese de Buddha în timpul meditației sale sub copacul Bodhi.

după trezirea sa, Buddha a ținut o predică la Parcul de cerbi din Benares numită cele patru Adevăruri Nobile. Aceste adevăruri conțin întreaga Dharma, deoarece toate învățăturile lui Buddha sunt conectate la aceste adevăruri. El și-a prezentat învățăturile într-un limbaj ușor de înțeles, pentru ca bărbatul și femeia de rând să o poată înțelege.cele patru Adevăruri Nobile oferă o explicație aprofundată a suferinței umane, precum și o metodă, o cale care duce la fericire, pace interioară și compasiune.

Buddha este adesea comparat cu un medic. În primele două adevăruri, el a diagnosticat boala (suferința) și i-a recunoscut cauza (atașamentul). Al treilea adevăr este înțelegerea faptului că există un remediu, un remediu pentru acea suferință. În cel de-al patrulea adevăr nobil, Buddha ne dă rețeta, antidotul pentru a obține alinarea suferinței. Acest remediu este calea de opt ori. deși Budismul este acum împărțit în mai multe școli, cele patru Adevăruri Nobile proclamate de Buddha în urmă cu mai bine de două mii cinci sute de ani rămân prezente în fiecare școală. Budismul Theravada a pus mult accent pe el, în timp ce școlile Mahayana tind să se concentreze mai mult pe înțelegere.

învățăturile lui Buddha despre cele patru adevăruri nobile au fost lăsate inexplicabile, și să fim sinceri, ele pot fi destul de greu de înțeles. tocmai de aceea am decis să scriu acest articol pentru a vă explica, într-un mod simplu și ușor de înțeles, care sunt cele patru Adevăruri Nobile. Sper că această descriere simplificată și bine explicată a celor patru nobile adevăruri ale lui Buddha vă va ajuta să o integrați în viața voastră.

primul adevăr nobil – a trăi implică suferință

primul adevăr nobil este înșelător de simplu, dar foarte profund și lucid. Este de obicei tradus ca „toată viața implică suferință” sau „toată viața este nesatisfăcătoare”. este probabil primul adevăr nobil care îi face pe mulți să creadă că budismul este o religie cinică sau pesimistă, în special pentru cei care nu citesc niciodată părțile care vorbesc despre cauză și antidotul suferinței.

primul adevăr nobil este o realizare clară și evidentă că toată viața conține suferință la diferite niveluri. Cuvântul original folosit de Buddha a fost Dukkha și poate fi tradus ca „suferință”, „durere”, „nemulțumire”, „stres” sau „anxietate”.desigur, Dukkha include formele evidente de suferință fizică, cum ar fi durerea, rănirea și boala, cum ar fi lovirea degetului de la picior pe masa din sufragerie, durerea de cap, ruperea unui os sau îndurarea durerii chinuitoare a unei boli cronice sau terminale.

Dukkha include, de asemenea, o gamă lungă de neliniște și disconfort emoțional și mental, cum ar fi să ai o dispută cu partenerul tău, să te simți frustrat, inadecvat, să fii dezamăgit în ceea ce privește slujba ta, rănit, să suferi depresie sau să fii supărat și supărat etc.

suferința este, de asemenea, o caracteristică a tensiunii în minte, cum ar fi stresul, anxietatea, neliniștea, preocuparea, neliniștea, senzația de blues, plictiseala etc.

al doilea adevăr nobil – originea suferinței este atașamentul

după ce Buddha și-a dat seama că suferința este o parte integrantă a vieții, a recunoscut că suferința nu poate avea sfârșit dacă nu aflăm ce o provoacă.

În al doilea adevăr nobil, Buddha ne spune că rădăcina tuturor suferințelor este atașamentul și a spus că cauza fundamentală a suferinței este „atașamentul față de dorința de a avea (pofta), atașamentul față de dorința de a nu avea (aversiunea) și atașamentul față de punctele de vedere ignorante”.

este important să identificăm că dorința nu este problema aici, pofta sau atașamentele sunt.

trei atașamente care provoacă suferință

aceste trei stări mentale care întunecă mintea sunt numite Klesha în sanscrită. Acestea sunt denumite cele trei otrăvuri din tradiția Mahayana sau cele trei rădăcini nesănătoase din tradiția Theravada.

1 – pofta (Raga)

pofta poate fi descrisă ca dorințe intense pe care oamenii le au pentru a-și satisface simțurile, a experimenta viața și a-și proteja ego-ul.

poftele nu sunt simple dorințe, sunt mentalități foarte puternice, deranjante, care ar trebui înțelese mai mult ca sete sau îndemnuri incontrolabile.

trei feluri de poftă

în prima sa predică, Siddhartha Gautama – acum Buddha – a subliniat trei feluri de poftă: pofta de plăcere senzuală, pofta de a deveni și pofta de a nu deveni.

1. Dorințele senzuale sunt ușor de recunoscut, sunt atașamente la sex, mâncare, obiecte, divertisment, confort etc.

2. Dorința de a deveni este atașamentul față de dorința de a fi faimos sau puternic.

3. Pofta de a nu deveni este un atașament față de dorința de a scăpa de ceva, oricare ar fi acel ceva.

2 – aversiune (Dvesha)

Dvesha este un cuvânt Sanskirt care înseamnă „aversiune”, „repulsie” sau „ură” și este unul dintre obstacolele care blochează un practicant spre realizarea trezirii. Poate fi definit ca o teamă de a obține sau de a fi în contact cu ceea ce nu vrem sau cu ceea ce nu ne place.

simptomele aversiunii se pot manifesta ca aversiune si antipatie, pana la furie, ostilitate si dorinta de durere, rau sau suferinta asupra cuiva.

cu aversiune, tindem să rezistăm, să negăm, să evităm și să ne opunem emoțiilor neplăcute, evenimentelor și oamenilor care nu ne plac. Ego-ul nostru dorește ca totul din viața noastră să fie plăcut, ușor, confortabil și satisfăcător tot timpul.

această stare de spirit tulburată nu face decât să întărească percepția noastră despre dualitate și separare cu lumea, cu realitatea. De asemenea, ne închide într-un cerc vicios de a experimenta continuu conflictul și de a găsi dușmani oriunde mergem.

3-ignoranța

Ce este ignoranța dintr-o perspectivă budistă? Adevărata ignoranță nu are nimic de-a face cu nivelul de educație al cuiva, ci cu incapacitatea cuiva de a vedea adevărata natură a sinelui și a lumii, de a vedea lucrurile așa cum sunt cu adevărat, fără filtrul minții discriminatorii.

Buddha credea că există numeroase adevăruri în lume de care oamenii nu sunt conștienți sau neinformați, din cauza limitelor înțelegerii și cunoașterii lor.

acum, aceasta ridică o întrebare interesantă, de ce suntem atât de atașați de dorințe? Încă o dată, răspunsul este surprinzător de simplu și trezirea

de ce suntem atât de Atașați de dorințe?

dintr-o perspectivă budistă, avem toate acele dorințe pentru că căutăm fericirea. Da, e atât de simplu.

practic, cu toții ne dorim fericirea, aceasta este condiția noastră umană, dar problema care apare cu acea căutare a fericirii este că o căutăm în locul greșit.

încercăm să găsim fericirea în bani, consum, alimente, alcool, droguri, sex etc. Credem în mod fals că o vom găsi în cele din urmă mâncând mai mult tort de ciocolată, consumând mai mult vin roșu, cumpărând cel mai recent iPhone, având o mărire de salariu, având o casă mai mare sau făcând mai mult sex cu mai mulți parteneri.

de ce atașamentul provoacă suferință?

atașamentul este o dorință puternică, incontrolabilă, care provoacă suferință pentru că ne fură pacea interioară, seninătatea și libertatea.

fiind sclavul dorinței, devenim complicați, tulburați, frustrați și furioși, ceea ce în schimb creează și mai multă suferință. Drept urmare, această suferință nou creată ne face să ne angajăm și mai mult în acest cerc vicios de dorințe și atașament.

Acest lucru ridică în mod evident încă o întrebare, cum oprim suferința?

al treilea adevăr nobil – sfârșitul suferinței este realizabil

al treilea adevăr nobil reprezintă un punct pivot al celor patru Adevăruri Nobile. Buddha ne dezvăluie că există o modalitate de a pune capăt suferinței și putem realiza acest lucru în viața noastră.

nu numai al treilea adevăr nobil ne dă un scop, dar ne invită și să ne transformăm, să ne eliberăm în cele din urmă de suferința și nemulțumirea noastră. În opinia mea, acesta este cel mai important dintre cele patru Adevăruri Nobile, deoarece ne dă speranța că pacea interioară, libertatea, eliberarea sunt posibile.

Buddha a declarat că pentru a pune capăt suferinței, trebuie să renunțăm la atașamentul nostru față de dorințele noastre. Vă rog să observați că nu am spus” renunțând la dorințele voastre”, am spus,” renunțând la atașamentul nostru față de dorințele noastre ” – asta este foarte diferit.

a scăpa de dorințe cu totul este imposibil oricum. Chiar și Buddha avea dorințe. Avem nevoie de dorințe, fără ea, am trăi în continuare în peșteri purtând blană de urs pe spate.

important este să nu devii sclavul dorințelor noastre. Acest lucru poate părea dificil și dificil de realizat, dar poate fi realizat printr-o practică constantă și vigilentă.când nu mai suntem obsedați să ne satisfacem propriile dorințe egoiste, descoperim că mintea noastră se transformă, iar compasiunea și bunătatea cresc în noi înșine.

această eliberare de atașament și agățându-ne eliberează mintea de necazuri și îngrijorări. Această realizare se numește Nirvana în sanscrită și Satori în Japoneză.

Ok, dar cum putem realiza asta? Cum punem capăt suferinței?

al patrulea adevăr nobil – calea către încetarea suferinței

adevărul nobil final este prescripția lui Buddha pentru sfârșitul suferinței. Acesta este un set de principii numite calea de opt ori.

calea de opt ori, de asemenea, desemnat calea de mijloc este o cale de echilibru, deoarece învață să evite extreme, ceva Buddha a găsit a fi un obstacol în căutarea lui pentru trezire.

Budiștii descriu adesea învățăturile ca o formulă care este descrisă în pași simpli și include atât tratament fizic, cât și mental pentru a scăpa o persoană de suferință.

să urmezi calea nobilă în opt este ceva ce experimentezi, pe care îl practici, nu este o filozofie sau un fel de cunoaștere intelectuală. Acestea fiind spuse, pentru a o aplica corect în viața ta, trebuie înțeleasă cu exactitate.

în simbolismul budist, calea nobilă de opt ori este reprezentată în mod obișnuit de roata Dharma, iar cele opt spițe ale sale reprezintă cele opt componente ale căii.

în budism, calea de opt ori este un ghid practic care trebuie înțeles, contemplat, dar mai întâi de toate, practicat și aplicat în viața ta.

budismul nu cere niciodată credință oarbă de la adepții săi, așa că aplică calea de opt ori în viața ta. Veți fi uimiți să vedeți unde vă va duce descoperirea de sine și seninătatea care rezultă din aceasta.

calea de opt ori

calea de opt ori este un set practic de învățături care trebuie experimentate și practicate pentru a atinge trezirea sau Nirvana. Aceste căi sunt învățăturile fundamentale pe care Budiștii le observă și le practică în viața lor de zi cu zi.

veți observa că fiecare cale începe cu cuvântul „dreapta”. Încercați să o înțelegeți ca o caracteristică a acțiunii sau a minții care ne îndepărtează de suferință mai degrabă decât de o reprezentare a binelui sau a răului – nu există astfel de lucruri în budism.

1 – înțelegere corectă

văzându-ți mintea, corpul și lumea așa cum sunt cu adevărat.

2 – intenția corectă

un angajament de a cultiva atitudinile corecte.

3-vorbire corectă

vorbind sincer, evitând calomnia, bârfa, vorbirea jignitoare sau abuzivă.

4 – acțiune corectă

abținerea de la crimă, crimă și suprasolicitarea în plăcerea senzuală. Comportându-se cu pace și armonie.

5 – mijloace de trai corecte

evitarea traiului în moduri care provoacă suferință oamenilor sau animalelor sau comerțul cu arme sau substanțe intoxicante.

6-efort corect

cultivând calități iscusite sau sănătoase precum compasiunea, bunătatea și înțelepciunea, spre deosebire de poftă, aversiune și ignoranță.

7 – Mindfulness dreapta

dezvoltarea de conștientizare a corpului, senzații, sentimente, și stări de spirit.

8 – concentrare dreapta

dezvoltarea focusului mental necesar pentru această conștientizare. Practicarea meditației.

calea de opt ori nu ar trebui văzută ca etape, fiecare cale este cumulativă și ar trebui practicată simultan.

PS: pentru o explicație mai detaliată a căii de opt ori, faceți clic aici.

cele patru Adevăruri Nobile și voi

oamenii sunt atrași de budism dintr-o mare varietate de motive, dar unele dintre cele mai frecvente motive includ dorința de a deveni o persoană mai bună, nevoia de pace interioară și dorința de a experimenta adevărata fericire.prin înțelegerea și practicarea celor patru Adevăruri Nobile (Budismul este o practică, nu un sistem de credințe sau filozofie), veți avea o mai bună înțelegere și conștientizare a dvs. și a lumii din jurul vostru.

Acest lucru se realizează prin introspecție (privind în noi) până când găsim sursa suferinței noastre.

urmând cele patru Adevăruri Nobile și calea de opt ori, veți obține o perspectivă care vă va ajuta să mergeți dincolo de iluzia separării și să vedeți lumea și alte ființe într-o lumină diferită.

practica meditației și a atenției vă va permite în mod natural să experimentați pe deplin momentul prezent și să tratați în mod eficient și distorsionat emoțiile și percepțiile. Prin meditație, veți învăța să liniștească mintea, și în conformitate cu doctrina budistă, această liniște interioară este sursa de fericire și mulțumire.

mergând pe calea

ca toate învățăturile budiste, adevărurile nobile și calea de opt ori vor funcționa numai dacă alegeți să le practicați în viața voastră și vă asumați întreaga responsabilitate pentru a-i urma calea.

numai tu poți merge pe calea care duce la o viață liberă de nemulțumire și suferință. Nimeni, dar puteți obține Nirvana – nu Buddha, nu un maestru budist, ci tu și tu singur.