NASA și-a lansat în siguranță misiunea robotică Mars 2020, dar când în cele din urmă trimite oameni pe „planeta roșie” câți oameni ar avea nevoie să trăiască pe Marte pentru a crea o colonie de succes care se susține singură?
ar putea fi una dintre cele mai importante întrebări puse vreodată.
la urma urmei, omenirea ar putea fi amenințată cu dispariția din cauza unui eveniment cataclismic; încălzirea globală, o pandemie mortală, un război total pe pământ sau o lovitură de asteroizi.
dacă vom deveni vreodată—poate dacă trebuie să devenim—o specie multi-planetă, exact câți coloniști ar fi necesari pentru supraviețuirea pe o altă planetă?
răspunsul, potrivit unei lucrări publicate în Scientific Reports, este de aproximativ 110 persoane.
Numărul de oameni care ar putea fi trimiși pe o altă planetă ar fi destul de limitat, spune Jean-Marc Salotti de la Bordeaux Institut National Polytechnique, autorul „numărul minim de coloniști pentru supraviețuire pe o altă planetă.”
„un model matematic poate fi folosit pentru a determina numărul minim de coloniști și modul de viață pentru supraviețuire pe o altă planetă”, scrie Salotti. „Numărul minim de coloniști a fost calculat și rezultatul este de 110 persoane.”
această cifră este interesantă. SpaceX lucrează în prezent la nava sa stelară, ceva de o navă spațială interplanetară reutilizabilă care ar fi capabilă să trimită 100 de pasageri simultan pe Marte. Cu toate acestea, Salotti are îndoieli cu privire la reutilizare și crede că dezvoltarea unui vehicul care poate ateriza și relansa de pe Marte ar putea dura câteva decenii.
conceptele misiunilor cu echipaj pe Marte durează aproximativ șase luni pentru ca între trei și șase astronauți să ajungă pe planetă, împreună cu câteva zeci de tone de consumabile. Deși ar putea fi posibil ca unele resurse să fie obținute de pe Marte—dioxid de carbon din atmosferă, gheață de apă din sol pentru a produce oxigen și compuși organici, hematit pentru a produce fier, silicați pentru a produce sticlă—suntem la zeci de ani distanță de a înțelege dacă oricare dintre acestea ar fi practic posibil. calculele lui Salotti se bazează pe capacitatea unui grup de indivizi de a supraviețui dacă picăturile de marfă de pe Pământ au fost oprite. Acest lucru s-ar putea datora faptului că o colonie devine prea scumpă pentru a trimite marfă, din cauza războiului pe pământ sau pentru că coloniștii decid să meargă singuri și să declare o republică marțiană independentă. acesta ia în considerare factori cum ar fi cât timp coloniștii ar trebui să-și petreacă miniere, producătoare de metal, ceramică și sticlă, produse chimice și haine, și recomandă ca coloniștii folosesc trei principii directoare:
- face simplu: minimiza nevoia de obiecte complexe. Toți indivizii să trăiască sub o cupolă (acoperită în câțiva metri de sol pentru a proteja coloniștii de radiații) și împărtășesc același sistem de susținere a vieții. Plantele vor fi cultivate în sere, apa va fi extrasă din gheață, panourile solare vor fi utilizate pentru electricitate și metanul utilizat pentru alimentarea motoarelor. Salotti crede că producerea de noi panouri solare și noi costume spațiale ar fi o provocare majoră pentru coloniști pe care ar trebui să o depășească.
- maximizați partajarea: toată lumea să împărtășească ecosistemul domului—aer, apă, alimente, energie, unelte, costume spațiale, vehicule și industrii. Acest” factor de partajare ” ar fi critic, spune Salotti.
- dezvoltați pas cu pas: acceptați condiții de viață dure pe termen scurt, acumulați resurse, creați noi baze și noi industrii pentru a realiza o societate modernă după câteva secole.”dacă acest număr relativ scăzut este confirmat, supraviețuirea pe o altă planetă ar putea fi mai ușoară decât se aștepta”, scrie Salotti.
vă doresc cer senin și ochi mari.