Vizualizați cheia pentru limba engleză din Caraibe aici.

dintre toate soiurile de engleză mondială abordate în prezent de OED, delimitarea unei ‘engleza caraibiană’ oferă cea mai mare provocare. Caraibe este definit de OED (2b) ca regiune formată din Marea Caraibelor, insulele sale (inclusiv Cuba, Indiile de Vest, Puerto Rico și altele) și zonele de coastă înconjurătoare. Există o vastă diversitate fonetică și fonologică în această regiune, dar modele separate pentru fiecare națiune ar fi impracticabile, având în vedere numărul mic de termeni în prezent în OED din unele dintre națiunile din Caraibe. Prin urmare, trăsăturile reprezentate sunt câteva dintre trăsăturile comune dintre formele de engleză vorbite în Caraibe, cu preferință ponderată față de soiuri puțin mai vorbite, mai degrabă decât reprezentând pronunțiile oricărui vorbitor particular în sine. Cu toate acestea, complexitatea derivării acestui model justifică o discuție mai extinsă decât pentru alte soiuri.

următoarele regiuni sunt evaluate pentru a determina o varietate de”engleză caraibiană”, în ordinea descrescătoare a influenței în funcție de populație și date demografice lingvistice: Jamaica (atât Engleză jamaicană, cât și Creolă jamaicană), Trinidad& Tobago (engleză și Creolă), Guyana, Belize, Bahamas și Barbados (engleză și Creolă cunoscută sub numele de Bajan). Acestea sunt țări și teritorii în care limba predominantă este engleza și unde populația este mai mare de 200.000. Belize este un caz neobișnuit în a avea o limbă oficială de engleză, dar niveluri ridicate de forme spaniole și Creole care o fac diferită în unele privințe cheie. Englezii și / sau creolii statelor și teritoriilor insulare mai mici sunt, de asemenea, luați în considerare, sub Aceto ‘s (2008) categorie largă de’ soiuri de limbă derivate din limba engleză din Caraibe de Est ‘ (în continuare Eced).problema complicată este că multe națiuni din Caraibe au un continuum ‘ lectal ‘de forme de engleză, variind de la un acrolect (o varietate prestigioasă și în mare parte’ standard ‘ vorbită în principal în situații formale) la un basilect (o formă de prestigiu scăzut și colocvial care diferă foarte mult de standard). Între cele două se află mezolectul, adesea cea mai răspândită formă. Basilectul poate fi adesea suficient de departe de acrolect încât poate fi în mare parte nerecunoscut pentru cineva familiarizat doar cu acesta din urmă, dar mezolectul va fi recunoscut în engleză, în timp ce prezintă unele influențe Creole proeminente. Acolo unde este posibil, formele mezolectale sunt comparate între soiuri în scopul OED.

deși Wells (1982) oferă o descriere a soiurilor din Caraibe, vocalele sunt, în general, mult mai asemănătoare între soiuri decât este indicat de Contribuitorii la soiurile din seria engleză din 2008. Cititorii sunt direcționați către capitole de Aceto, Blake, Devonish & Harry, Childs& Wolfram și Youssef& James în special.

după compilarea și revizuirea descrierilor fiecărui soi, sunt comparate sistemele vocale ale acelor soiuri din Caraibe pentru care s-au putut obține suficiente date. Descrierile englezei jamaicane, Creolei jamaicane, Trinidad & Creola Tobagan, engleza Guyaneză, Bajan și o formă care se încadrează în caracteristicile vocale cheie ale englezilor Anglo-Bahamieni și Afro-Bahamieni sunt referințe încrucișate pentru asemănări între calitățile vocale pentru a propune modelul de mai jos. Alte soiuri cu mai puține date disponibile (cum ar fi Eced-urile, pe care nu le unește nicio caracteristică unică) sunt luate în considerare mai informal la determinarea între reprezentările concurente. Vocalele sunt discutate mai jos.

KEYWORD	Symbol	KEYWORD	Symbol	KEYWORD	Symbol	KEYWORD	Symbol
KIT	ɪ	FLEECE	iː	NEAR	eː (r)	HAPPY	i
DRESS	ɛ	GOOSE	uː	SQUARE	eː (r)	LETTER	a
TRAP	a	PALM	aː	CURE	oː(r)	RABBIT	ɪ
BATH	a:	START	aː(r)	FACE	eː	ADDED	ɪ
LOT	ɑ	NURSE	ɜː(r)	PRIDE	ai	BEAUTIFUL	ʊ
CLOTH	ɔː	NORTH	oː(r)	VOICE	ɔi + ai	PIANO	i
STRUT	ʌ	FORCE	oː(r)	MOUTH	aʊ + ɔʊ	AGO	a
FOOT	ʊ	THOUGHT	ɔː + aː	GOAT	oː	BECAUSE	i

KIT, DRESS, TRAP, BATH and FOOT vowels demonstrate reasonable consistency across the region and are straightforward to propose an encompassing set. Cea mai comună realizare fonetică a lui STRUT la nivel de regiune este rotunjită și ușor susținută în comparație cu forma britanică, dar, în general, variația acestui sunet este cel mai bine luată în considerare cu referire la /XV/, mai degrabă decât la /XV/.

LOT și pânză sunt mai complexe. În mai multe dintre creolele mai rhotice, acestea nu sunt distincte calitativ unele de altele și nici de capcană, dar în alte soiuri rămâne o distincție clară. Distincția aici se bazează pe Engleza Bahamiană, care are o diferență calitativă între cele trei, dar cu marcaj de lungime pe pânză pentru care există o distincție echivalentă în Devonish & soiurile jamaicane ale lui Harry. Aceasta este, de asemenea, diferența de calitate a pronunției variantei descrisă de Wells pentru soiurile Guyaneze și jamaicane.

FLEECE și gâscă sunt consistente în întreaga regiune cu variații minime. Deși mai multe soiuri nu utilizează vocalele centrale ca în NURSE, mai multe soiuri Standard le păstrează, dacă sunt într-un set redus de medii. Vocalele apropiate și pătrate sunt aproape uniform homofone, în timp ce referințele limitate la vindecare indică homofonie comună cu vocalele de forță. START și Palma sunt identice în calitate și lungime cu baie. Nordul și gândirea demonstrează o variație mai notabilă, cu o calitate rotunjită în spate la o extremă și o calitate mult mai anterioară, nerotunjită, la cealaltă. Propunerea de aici este de a oferi ambele, așa cum este practica obișnuită actuală pentru noi vocalele gândite. Rhoticitatea este discutată într-o secțiune separată de mai jos.

punctul de închidere din față al mândriei și vocii este adesea descris mai degrabă decât (cu excepția puțurilor), deși acestea sunt deosebit de variate și multe sunt puțin mai deschise. Homofonia dintre aceste vocale este, de asemenea, foarte variabilă, prin urmare, două vocale pentru sunt date la fiecare capăt al continuumului pentru voce. Fața și capra sunt monoftonguri (spre deosebire de versiunile britanice de două calități) în marea majoritate a regiunii, dar gura este din nou foarte variată.

schwa-urile sunt relativ rare în majoritatea soiurilor din Caraibe și nu sunt propuse aici. De asemenea, nu sunt valori intermediare///////////. În schimb, scrisoarea și în urmă sunt capcana /a/ (deși poate fi mai Centrală), fericit, pian și pentru că sunt FLEECE de lungime redusă /i/, frumos este picior /XV/, și iepure și a adăugat sunt KIT /XV/.

modelul urmează Devonish& descrierea Engleză jamaicană a lui Harry cu privire la fluxul de aer nazal pe vocale, deci nu există o ștergere variabilă a unei consoane nazale (nazalizarea pe vocală este, prin urmare, considerată detaliu alofonic pur și nu este indicată). În mod similar, nu există vocale ‘underspecified’.în ceea ce privește consoanele, modelul OED conține 22, toate ca în engleza britanică, dar fără fricative dentare. În ciuda rapoartelor atât din Jamaica și Bahamas engleză că/ XV /as/ t /este mai puțin frecventă decât cea a/ XV /as/ d/, marea majoritate a formularelor mai puțin ‘Standard’ au oprire de ambele și acest lucru este reflectat aici.

una dintre cele mai variate caracteristici ale soiurilor din Caraibe este rhoticitatea (/r/ după vocale). OED Caribbean English system oferă o paranteză/ r / oriunde ar putea fi întâlnit în mod fezabil, deși acest lucru se aplică rareori literei chiar și în soiurile mai rhotice, deci nu este indicat aici.

pot apărea consoane silabice, dar într-un mod mai limitat în comparație cu soiurile britanice și americane. Consoanele nazale (/m n int/) pot fi făcute silabice urmând consoanele făcute în aceeași parte a gurii (‘consoane homorganice’, cum ar fi în cuvântul ascuns), dar urmând silabicul creol Jamaican /l/ poate numai după consoane velare (/k/, /int/, /int/).

coalescența nu este indicată în mod special în modelul OED. Aceasta urmează a doua dintre cele trei grupuri de vorbitori de engleză jamaicană descrise de Devonish & Harry, astfel încât /j/ este păstrat în mod constant pentru secvențe istorice /tj, dj/ cum ar fi marți, rouă, dar nu prea aplicat (mestecați, junior rămân cu africate). Cu toate acestea, /sj/ este reflectată ca /XV/ (și /zj/ ca /XV/).

urmând multe Creole din Caraibe,/ t /și/ d / în grupurile de consoane finale de silabă nu sunt adesea pronunțate după o altă oprire sau un sunet fricativ al aceleiași voci (de ex. / – ft, -st, – kt). La fel ca multe Eced-uri din vestul Indiei, acest lucru se aplică și cuvântului final /d/ (trimite, construiește). Cu toate acestea, spre deosebire de unele dintre Creolele mai profunde, consoana este reținută dacă este semnificativă morfemic (adică într-un sufix flexional, așa trecut l-ar păstra, dar nu trecut).

unele caracteristici considerabil diferite de engleza britanică sunt atestate doar în anumite subvarietăți din Caraibe și nu fac parte din model, în ciuda unei considerații extinse. Urmând Engleza jamaicană și majoritatea Eced-urilor, inițială /h/ este reținut, dar nu este indicată inserarea /h/ -. În timp ce multe soiuri (în special creole) au reguli particulare în ceea ce privește nazalele după anumite vocale, și ele sunt foarte variabile. Cu toate acestea, morfemul final este transcris /ing. Mai multe soiuri din regiune au A /w/-/v/ fuziune, dar în moduri diferite. Unele au mai frecvent alofoane de / V / înlocuire / w / în ceas, deșeuri în timp ce altele invers și altele au ambele. Cel mai logic compromis este păstrarea clarității Standard cu privire la /w/ și /v/. În cele din urmă,”opririle palatale”(asemănătoare cu /K G inkt/ dar făcute puțin mai înainte în gură, pe palatul dur), o caracteristică particulară în creola jamaicană influențată de dialectul African Twi, nu sunt date simboluri personalizate, ci anglicizate la /kj/, /gj/ și /nj/ în formă paralelă cu Cassidy & Le Page (2002).

unele dintre cele mai distinctive trăsături ale limbii engleze din Caraibe, totuși, constau în atribuirea stresului și a intonației, cu tonul silabic separat de stres într-o abatere notabilă de soiurile standard britanice și americane. Stresul trebuie evaluat de la caz la caz, cu recunoașterea faptului că mai multe soiuri din Caraibe atribuie stresul final în care soiurile metropolitane au stresul inițial, de ex.realizați, sărbătoriți, bucătărie. Intonația nu este indicată în transcrierile OED, dar pronunțiile vorbite vor reflecta invariabil acest aspect. Cititorii sunt direcționați către discuția din Allsopp (1996) pentru mai multe detalii despre acest subiect.

surse

Aceto, M. 2008. Soiuri de limbă derivate din limba engleză din Caraibe de Est: fonologie. În: E. W. Schneider, ed. Soiuri de limba engleză 2: America și Caraibe. Berlin: Mouton De Gruyter, PP. 290-311.

Allsopp, R. 1996. Dicționar de Utilizare Caraibe engleză. Oxford: Oxford University Press.

Blake, R. 2008. Bajan: fonologie. În: E. W. Schneider, ed. Soiuri de engleză 2: America și Caraibe. Berlin: Mouton De Gruyter, PP. 312-319.Cassidy, F. G. și Le Page, R. B. 2002. Dicționar de engleză jamaicană. A 2-a ed. Kingston, Jamaica: Universitatea din Indiile de Vest Press.

Childs, B. și Wolfram, W. 2008. Engleză bahamiană: fonologie. În: E. W. Schneider, ed. Soiuri de limba engleză 2: America și Caraibe. Berlin: Mouton De Gruyter, PP. 239-255.Devonish, H. și Harry, O. G. 2008. Creolă jamaicană și engleză jamaicană: fonologie. În: E. W. Schneider, ed. Soiuri de engleză 2: America și Caraibe. Berlin: Mouton De Gruyter, PP. 256-289.

Escure, G. 2013. Creolă Belizeană. În: S. M. Michaelis, P. Maurer, M. Haspelmath și M. Huber, eds. Studiul limbilor pidgin și creole, Volumul 1: limbi bazate pe engleză și olandeză. Oxford: Oxford University Press, pp. 92-100.Holm, J. A. și Shilling, A. W. 1982. Dicționar de engleză Bahamiană. New York: Casa Lexik.

Winer, L. 2008. Dicționar de engleză / Creolă din Trinidad & Tobago: pe principii istorice. Kingston, Ontario: McGill-Queen ‘ s University Press.

Youssef, V. și James, W. 2008. Creolii din Trinidad și Tobago: fonologie. În: E. W. Schneider, ed. Soiuri de engleză 2: America și Caraibe. Berlin: Mouton De Gruyter, PP. 320-338.