întrebare clinică

în rândul pacienților cu schizofrenie, cum se compară medicamentele antipsihotice de a doua generație, cum ar fi olanzapina, quetiapina, risperiona și ziprasidona cu medicamentele antipsihotice de primă generație, cum ar fi perfenazina, în ceea ce privește eficacitatea relativă?

linia de fund

printre pacienții cu schizofrenie, pacienții cărora li s-a administrat olanzapină au prezentat un timp mai lung până la întreruperea tratamentului comparativ cu celelalte medicamente antipsihotice, dar au prezentat o creștere în greutate mai mare, hiperglicemie și hiperlipidemie.

puncte majore

studiul clinic antipsihotic pentru eficacitatea intervenției (CATIE) privind schizofrenia a comparat eficacitatea relativă a medicamentelor antipsihotice de a doua generație (olanzapină, risperidonă, quetiapină și ziprasidonă) cu perfenazina antipsihotică de prima generație. Rezultatul principal a fost timpul până la întreruperea tratamentului pentru orice cauză și, în mod remarcabil, doar 26% dintre pacienți au finalizat 18 luni de la medicamentul de studiu la care au fost randomizați. Olanzapina a fost asociată cu un timp mai îndelungat până la întreruperea tratamentului decât quetiapina sau risperidona, dar a fost similară cu perfenazina și ziprasidona. Olanzapina s-a asociat cu creșterea în greutate, hiperlipidemie și hiperglicemie, în timp ce ziprasidona s-a asociat cu scăderea în greutate și ameliorarea lipidelor și a glicemiei.

Design

populație

criterii de includere

• vârsta 18-65 ani
• schizofrenie prin DSM-IV
• capabil să ia antipsihotice orale

criterii de excludere

• diagnosticul tulburării schizoafective
• a avut un singur episod psihotic
• retard mintal sau alte tulburări cognitive
• reacții adverse la medicamentele de studiu
• rezistența la tratament, definită prin simptome persistente, severe, în ciuda tratamentului adecvat cu medicamente de studiu
• sarcina sau alăptarea
• medical grav și instabil condiție

date demografice de bază

• vârstă: 40,6 ani
• bărbat: 74%
• alb: 60%
• negru: 35%
• Latino: 12%
• Educație: 12 ani
• căsătorit: 11%
• șomeri: 85%
• exacerbarea în 3 Mos anterioare: 28%
• istoric psihiatric
  • scor panss: 75,7
  • scor de severitate CGI evaluat de clinician: 4,0
  • vârsta la 1 tratament pentru orice problemă comportamentală sau emoțională: 24 ani
  • ani de la 1 medicament antipsihotic prescris: 14.4
• interviu clinic structurat pentru diagnosticul DMS-IV în ultimii 5 ani
  • depresie: 28%
  • dependența de alcool sau abuzul de alcool: 25%
  • dependența de droguri sau abuzul de droguri: 29%
  • tulburare obsesiv-compulsivă: 5%
  • alte tulburări de anxietate: 14%
• comorbidități medicale:
  • dm: 9-12%
  • HL: 12-17%
  • HTN: 17-23%

medicamente inițiale

intervenții

• randomizate la olanzapină, 7,5-30 mg/zi, perfenazină 8-32 mg/zi, quetiapină, 200-800 mg/zi, risperidonă 1.5-6 mg / zi timp de până la 18 mos. Ziprasidona 40-120 mg / zi a fost aprobată pentru utilizare de către FDA și adăugată la studiu în ianuarie 2002 după ~40% pacienți înrolați.
• trecerea graduală 4-wk de la terapia premergătoare studiului la medicamentele de studiu
• vizite lunare la medicii din studiu
• pacienții cu dischinezie tardivă nu au putut fi repartizați la perfenazină
• timpul de tratament cu succes definit ca luni de tratament cu scala CGI de la 3 sau 4, cu o îmbunătățire cu 2 puncte de la valoarea inițială

rezultate

comparațiile sunt olanzapină vs. quetiapină vs. risperidone vs. perfenazină vs. ziprasidonă.

rezultat primar

întreruperea tratamentului pentru o cauză cauză 64% vs. 82% vs. 74% vs. 75% vs. 79% timp până la întrerupere 9, 2 vs. 4, 6 VS. 4, 8 VS. 5, 6 vs. 3, 5 mos (P=0, 004) olanzapină vs. quetiapină: RR 0, 63; IÎ 95% 0, 52-0, 76; p<0, 001 olanzapină vs. risperidonă: RR 0, 75; IÎ 95% 0, 62-0, 90; p=0, 002 olanzapină vs. perfenazină: RR 0, 78; IÎ 95% 0, 63-0, 96; p=0, 021; NS după ce a fost necesară administrarea de ADUST P 0 0, 017 olanzapină vs. ziprasidonă: RR 0, 76; IÎ 95% 0, 60-0, 97; p=0, 028; NS după ajustarea pentru comparații multiple, necesară p 0, 013

rezultate secundare

întreruperea tratamentului pentru lipsa eficacității 15% vs.28% vs. 27% vs. 25% vs. 24% timpul până la întreruperea tratamentului NA vs. 6, 0 vs. 6, 0 vs. 6, 1 VS. 6, 9 mos (P<0, 001) NA — olanzapina nu a putut fi estimată din rate mici de evenimente. Olanzapină vs. quetiapină: RR 0, 41; IÎ 95% 0, 29-0, 57; P<0, 001 olanzapină vs. risperidonă: RR 0, 45; IÎ 95% 0, 32-0, 64; P<0, 001 olanzapină vs. perfenazină: RR 0,47; IÎ 95% 0,31-0,70; P<0.001 Olanzapine vs. ziprasidone: HR 0.59; 95% CI 0.37-0.93; P=0.026; NS after adjustment for multiple comparisons, required P≤0.013 Patient’s decision to stop treatment 24% vs. 33% vs. 30% vs. 30% vs. 34% Time to discontinuation 12.3 vs. 4.9 vs. 4.5 vs. 6.2 vs. 3.4 mos (P=0.034) Duration of successful treatment time 3 vs. 1 vs. 1 vs. 1 mos (P<0.001) Hospitalization for exacerbation of schizophrenia 11% vs. 20% vs. 15% vs. 16% vs. 18% (P<0.001) 0.17 vs. 0.44 vs. 0.30 vs. 0.33 vs. 0.40 spitalizări pe persoană-an de tratament

evenimente Adverse

insomnie 16% vs. 18% vs. 24% vs. 25% vs. 30% (P<0,001) ezitare urinară, gură uscată, constipație 24% vs. 31% vs. 25% vs. 22% vs. 20% (P<0, 001) întreruperea din cauza efectelor secundare intolerabile 18% vs. 15% vs. 10% vs. 15% vs. 15% (p=0, 04) întreruperea din cauza creșterii în greutate sau a efectelor metabolice 9% vs. 4% vs. 2% vs. 1% vs. 3% (p<0, 001) modificarea greutății 30% vs. 16% vs. 14% vs. 12% vs. 7% gained >7% weight (P<0.001) +2.0 vs. +0.5 vs. +0.4 vs. -0.2 vs. -0.3 lb/mo of treatment (P<0.001) Discontinuation due to extrapyramidal effects 2% vs. 3% vs. 3% vs. 8% vs. 4% (P=0.002) Exposure-adjusted mean change in HbA1c +0.40 vs. +0.04 vs. +0.07 vs. +0.09 vs. +0.11% (P=0.01) Exposure-adjusted mean change in cholesterol +9.4 vs. +6.6 vs. -1.3 vs. +1.5 vs. -8.2 mg/dl (P<0.001) Exposure-adjusted mean change in triglycerides +40.5 vs. +21.2 vs. -2.4 vs. +9.2 vs. -16.5 mg/dl (P<0.001) Exposure-adjusted mean change in prolactin -8.1 vs. -10.6 vs. +13.8 vs. -1.2 vs. -5.6 (P<0.001) Mean change in corrected QT interval from baseline to last observation 1.2 vs. 5.9 vs. 0.2 vs. 1.4 vs. 1.3 msec (P=0.25) Prolonged corrected QT interval 0% vs. 3% vs. 3% vs. 1% vs. 1% (P=0.03) Use of additional anxiolytics 9% vs. 14% vs. 10% vs. 15% vs. 15% (P<0.001) Use of additional antidepressants 12% vs. 8% vs. 16% vs. 11% vs. 14% (P=0.03) Use of additional hypnotics, sedatives 7% vs. 4% vs. 9% vs. 9% vs.9% (P=0,03)

critici

• dozele au fost administrate pe baza recomandărilor producătorului, mai degrabă decât de către FDA
• 74% pacienți din analiza intenției de a trata au întrerupt tratamentul atribuit în faza 1 înainte de 18 luni (mediană 6 luni)

finanțare

finanțat de Institutul Național de boli mintale (NIMH) și de fundația Hope of Raleigh, NC. AstraZeneca Pharmaceuticals, Bristol-Myers Squibb, Forest Pharmaceuticals, Janssen Pharmaceutica, Eli Lilly, Otsuka Pharmaceuticals, Pfizer, Zenit Goldline Pharmaceuticals, Schering-Plough și Novartis au furnizat medicamente de studiu. Mai mulți autori cu dezvăluiri.