bucla cervicală este locația pe un organ de smalț într-un dinte în curs de dezvoltare, unde se alătură epiteliul exterior al smalțului și epiteliul interior al smalțului. Bucla cervicală este un termen histologic care indică o structură epitelială specifică la partea apicală a germenului dintelui, constând din reticul stelat slab agregat în centru înconjurat de strat intermediar. Aceste țesuturi sunt învelite de un strat bazal de epiteliu cunoscut la exteriorul dintelui ca epiteliu de smalț exterior și la interior ca epiteliu de smalț interior. În timpul formării rădăcinilor straturile interioare ale epiteliului dispar și numai straturile bazale sunt lăsate creând teaca rădăcinii epiteliale a lui Hertwig (HERS). În acest moment este denumit de obicei al ei în loc de bucla cervicală pentru a indica diferența structurală.
